17/11/2021 Moldavia, (Moldova-Молдова), Ialoveni, Bălțați
“If you ever come across anything suspicious like this item, please do not pick it up, contact your local law enforcement agency for assistance”
În pădurea din sat, în perioada celui de-al doilea Război Mondial, s-au dat lupte grele. Pe aici a fost linia de front a operaţiunii Iaşi-Chişinău. Se spune că în zonă ar fi îngropat un depozit de armament şi obuze. Sătenii ştiu de existenţa acestui loc şi deseori caută bombe. VADIM CHEPTANARU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Acum câţiva ani, localnicii şi Bălţaţi, veneau la strâns obuze ca la strâns ciuperci. Oamenii explodau obiectele, după care duceau schijele la fier vechi. ” Copiii au lovit obuzul, găsit tot în pădure, de aceste plăci de beton, de lângă gară. Ambii atunci au supravieţuit. Sătenii recunosc că nu există om în sat să nu fi fost în pădure după bombe. Mărturiile acestora sunt şocante. După accidentul din vara anului 2020, la solicitarea primarului, în pădurea din localitate au intervenit geniştii. Timp de trei luni, aceştia au periat cele 40 ha de zonă forestieră. Numărul de obuze găsite i-a uimit chiar şi pe ei. Bombele au fost distruse chiar la faţa locului, în gropi special amenajate şi cu respectarea tuturor regulilor de securitate. GHEORGHE BANU, locţiitor al comandantului Batalionului de Geniu “Codru”: „Au fost depistate 1264 de obiecte explozibile ce reprezintă pericol pentru populaţia civilă. Cel mai mare a fost de 152 mm. Toate datează din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Sunt de producţie germană şi sovietică.” Din 1991, pe teritoriul Republicii Moldova au fost găsite sute de mii de obuze, rămase neexplodate de pe vremea războiului Mondial sau a războiului moldo-rus din stânga Nistrului. GHEORGHE RACU, colonel, comandant Batalionul de Geniu “Codru”: „Bomba de aruncător 82 mm şi proiectilul de artilerie de 76 mm. În rest, toate obiectele pe care le vedem aici Sunt mai rar întâlnite. La explozia bombei de aruncător, împrăştierea schijei este de 100 m. La explozia acestui proiectil raza de împrăştiere e pe un km2.” Colonelul Gheorghe Racu este genistul care a dezamorsat cea mai mare bombă, găsită pe teritoriul Republicii Moldova: un obuz de aviaţie de jumătate de tonă. Dacă exploda fără asistenţa specialiştilor, consecinţele puteau fi dintre cele mai catastrofale. GHEORGHE RACU, colonel, comandant Batalionul de Geniu “Codru”: „Raza de acţiune era foarte mare, de împtăşriere a schijelor şi pagubele erau foarte mari, pentru oraş şi populaţia civilă. Plăcile tectonice joacă şi obiectele se ridică la suprafaţă, chiar şi după aceeaşi ploaie.” Toate obuzele sunt depistate cu ajutorul unor aparate speciale. VADIM CHEPTANARU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Acesta este un detector de mine care depistează obiectul explozibil la o adâncime de 30-50 cm. Odată găsit obuzul, aparatul produce un semnal de alarmă.” Asta înseamnă că în solul Republicii Moldova, ar putea fi bombe ascunse şi mai adânc, în pământ. În lipsa utilajelor mai performante, geniştii nu le pot însă depista. Cu timpul, potrivit specialiştilor, urmare a proceselor naturale, acestea vor ajunge la suprafaţă. Tocmai de asta, autorităţile au întocmit o hartă cu zonele cu risc. GHEORGHE BANU, locţiitor al comandantului Batalionului de Geniu “Codru”: „Cu roşu, zone de risc sporit: raioanele Orhei, Ungheni, împrejmuirea zonei Chişinău, Ialoveni, Anenii Noi, Ştefan Vodă, cum a decurs Operaţiunea Iaşi-Chişinău şi de asemenea, zone cu risc mediu, cu albastru şi avem cu risc mic, culoarea violetă”. Din 1992, 24 de oameni au murit au decedat, iar 30 au fost răniţi, în urma exploziilor de muniţii rămase în solul Republicii Moldova din timpul războaielor. Printre victim sunt şi opt copii iar alţi şapte minori au fost schilodiţi.
Imagini-Sursă: tvrmoldova.md
Dear editors, Biography of a bomb is aimed at highlighting the danger caused by unexploded bombs. Moreover, the most important aspect is that we work completely non profit, raising awerness about this topic is what drives us. We apologize if we make use of pictures in yours articles, but we need them to put a context in how findings are done. We will (and we always do) cite source and author of the picture. We thank you for your comprehension.
